Cum sa depasesti suferinta unei despartiri si sa te bucuri din nou de o relatie

Despartire_2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este greu cand te desparti de o persoana cu care ai avut o relatie de cuplu.

Din acel moment intreaga ta viata se schimba din culoarea roz, intr-un gri apasator si deprimant.

Stai singur in casa si te uiti sau te gandesti la lucrurile neterminate pe care le-ati inceput candva impreuna si de care, acum, nu se mai poate bucura nimeni.

Prietenii vostri, nu mai sunt ai vostri. Sunt fie ai tai, fie ai celuilalt si astfel esti nevoit sa te desparti de o parte din ei.

Te uiti in ochii parintilor tai si observi cum incearca sa-si fereasca de tine privirea lor plina de compasiune amestecata cu dezamagire.

Cand vezi acea privire, simti ca ti se confirma parca, pentru prima data, ca viata ta pana acum s-a irosit si parca ai fost, intr-un mod inconstient, blocat in timp.

Acesta este primul semn ca “neaparat trebuie sa suferi”, pentru ca tu esti convins ca o alta alegere pentru tine nu exista.

Si pentru ca totul in jurul tau iti aminteste de faptul ca tu trebuie sa o iei de la zero, exact atunci cand nu mai ai nici o vlaga in tine, “preferi” sa ramai ancorat in trecut, lasand suferinta sa se manifeste.

Cu timpul, aceasta suferinta sufera un proces de transformare. Ea devine o dorinta disperata.

Atunci iti spui si devii convins ca fostul partener ar trebuie sa se intoarca la tine, ca altfel tu nu mai vezi nici o iesire.

Aceasta dorinta disperata si neimplinita, te transforma in victima si incepi sa te comporti ca atare.

Asa ajungi sa te pui in situatii neplacute si sa il contactezi, sa ii cersesti din nou iubirea si sa te umilesti pana la degradare.

Apoi, cand vezi ca nimic nu mai poate fi schimbat, iti iei o pauza si incepi, usor, intr-un ritm lent, sa iti cauti alinarea.

Acum esti ca un martir, care candva a fost plin de suferinta, iar acum doar cicatricile i se mai vad.

Acum suferinta este mai mica doar ca ea a devenit a 2-a ta natura.

Din acest punct, cu timpul, incepi sa te bucuri doar pe jumatate de tot ce ar putea fi frumos in viata ta.

Ajungi parca sa te simti vinovat ca, in sfarsit te bucuri, pentru ca, esti atat de obisnuit cu suferinta, incat totul in afara de ea este incomod si greu de simtit pentru tine.

Nu mai vrei sa te mai bucuri de o alta relatie, nu vrei sa mai risti.

Esti ca o pasare care a stat prea mult inchisa intr-o colivie si care din aceasta cauza ii frica de lumea cea mare.

Prefera “semintele” ei din colivie decat sa le incerce sa le manance pe cele dinafara, care pot fi otravitoare.

Cu alte cuvinte alegi sa stai comod in cea mai ramas din suferinta ta, decat sa iti dai voie, chiar daca este greu, sa iesi din ea.

Este ca si cum ar trebui sa-ti schimbi exact acea viata care ti s-a schimbat brusc fara ca tu sa-ti doresti acest lucru.

Ajungi sa crezi ca schimbarea a devenit un nonsenssi iti spui, “offf! Schimbare, schimbare, … mereu schimbare. M-am saturat!

***

Trecerea timpului reuseste sa “spele” multe lucruri din interiorul noastru dar parca nu iti sterge niciodata complet urmele de suferinta.

Din acest motiv, nu trebuie sa lasam doar timpul sa-si faca treaba, ci sa trecem la actiune si sa ne lepadam singuri de durerile pe care trecutul ni le-a cauzat.

Oare cine nu a cunoscut suferinta unei despartiri, fie ea din dragoste sau din alt motiv?

Oare cine nu s-a simtit vreodata abandonat de partenerul de cuplu sau de altcineva in viata lui?

Suferinta este un proces normal atunci cand te desparti de cineva drag, fie ca moare, fie ca te paraseste.

Dar este normala doar la inceput.

Am avut 2 persoane cu care am facut consiliere si coaching si care nu si-au putut reveni nici dupa 5-6 ani de pe urma unei despartiri.

Nu-i asa ca este anormal de mult timp alocat suferintei?

De la un anumit punct, suferinta nu mai este un proces normal.

Chiar daca gandurile tale in legatura ca persoana de care te-ai despartit, indiferent de cauze, vor ramane in mintea ta permanent, asta nu inseamna ca o data cu ele si suferinta sa devina permanenta.

Se spune ca “cel mai bun lucru in legatura cu viitorul este faptul ca se afla in fata noastra si ca cel mai bun lucru in legatura cu trecutul este ca a ramas in urma”.

Asa si este! Suferinta tine de trecut si de aceea ea trebuie sa ramana acolo, in urma.

***

In continuare o sa iti prezint un procedeu din psihologia aplicata, simplu de realizat, in 3 pasi, care sa te ajute sa treci oricand peste suferinta unei despartiri.

Daca vei face acesti 3 pasi, vei reusi sa intri din nou in alte relatii si sa te bucuri din nou la maxim de dragostea si iubirea altei persoane. 

 

1. Asocierea si disocierea emotionala

Majoritatea oamenilor au, de obicei, un automatism foarte interesant si tot odata pagubos.

Atunci cand isi amintesc de lucruri frumoase, sunt disociati emotional, adica in amintirile lor ei sunt niste spectatori care se uita la ei cum se bucura.

Se vad pe ei in centrul acelei intamplari, acelei actiuni. Din acest motiv ei nu simt intens acele emotii placute generate de amintirile frumoase pentru ca nu se afla din nou in centrul trairilor lor, ci se afla in afara lor.

Poti sa faci un scurt exercitiu: – Sa iti amintesti un lucru frumos din concediu sau de unde vrei tu si sa analizezi ce vezi.

Ai sa fii mirat cand in acea imagine poate ca ai sa te vezi pe tine uitandu-te la ce anume faceai in acel moment. Adica vei fi disociat emotional pentru ca vei fi doar propriul tau spectator.

Ei, dar cand oamenii isi amintesc lucruri urate, rele, nefericite, de pe urma carora au simtit suferinta, in loc sa ramana detasati in amintirile lor, ei sunt asociati emotional, ei vad atunci cu proprii lor ochi tot ce s-a intamplat.

Ei nu mai sunt acei spectatori care privesc din afara ceea ce simteau, ci acum  vad tot ce era atunci in jur dar fara sa se mai vada pe ei insisi.

Ca sa intelegi totul mai clar poti sa repeti exercitiul de mai sus, gandindu-te acum la niste amintiri neplacute si sa observi diferenta. Vei vedea ca tu nu o sa re mai vezi pe tine, nu o sa mai fii acel spectator.

Daca in urma exercitiului, nu asa stau lucrurile pentru tine, atunci inseamana ca faci parte dintr-o foarte mica exceptie. (lucru care de altfel este in avantajul tau).

Un obicei mult mai avantajos pentru noi ar fi sa procedam exact invers.

Ar trebui sa ne asociem cu emotiile atunci cand ele ne amintesc lucruri frumoase si sa ne disociem de ele atunci cand ne trezesc teama sau suferinta.

Asa ca primul pas pe care este util sa-l faci, daca vrei sa scapi de suferinta este sa incepi sa te uiti la tine, din exterior si sa te privesti cum retraiesti acea experienta cauzatoare de suferinta.

Cum faci primul pas?

In momentul in care simti acest sentiment, imagineaza-ti ca pasesti in afara amintirilor tale si a corpului tau si ca te uiti ca la un film in care actorul principal esti tu, cel care sufera.

Sa te uiti la tine de pe margine, cum iti joci rolul in tot acel film care s-a derulat in momentul despartirii.

In acest fel nu te vei mai simti asa rau pentru ca ai devenit disociat de suferinta ta.

Este posibil sa iti fie mai greu la inceput, dar daca vei incerca de 3-4 ori sa faci acest lucru, in final vei reusi.

 

 2. Modificarea imaginilor ce compun amintirea negativa

Dupa ce ai reusit sa te detasezi emotional, si sa te privesti in mintea ta propriul film, fa un stop cadru pe cea mai “urata imagine” a aceloramintiri  “reintoarce-te in corpul tau”.

Acum tu esti cel care se uita la acel cadru ca re afla ca pe un ecran de film. (Acorda-ti cat timp vrei ca sa poti sa faci acest lucru).

Acum, uitandu-te la imaginea intregului tablou, imagineaza-ti ca ai la indemana un buton pe care sa il rotesti si care sa iti transforma calitatea imaginii, intr-una foarte distorsionata, alb negru si cu purici.

Ca si cum ai privi la un televizor care isi pierde semnalul si care transmite o imagine aproape indescifrabila.

Procedeaza in acest fel de mai multe ori si uite asa ai terminat si pasul 2.

 

3. Trimiterea amintirilor in alta parte a memoriei

Uitandu-te la acea imagine distorsionata a amintirii tale, inceaca sa o micsorezi la dimensiunea unui timbru postal de 2×3 cm sau sau chiar la dimensiunea unui punct, daca poti.

(daca nu reusesti, impinge imaginea in fata pana cand o vei vedea la dimensiunile pe care ti le-am spus)

Dupa ce ai reusit sa micsorezi acel stop cadru, deplaseaza-l in dreapta sus. Acolo se afla memoria ta creativa si nu memoria care inmagazineaza amintirile.

Asta este tot!

Probabil ca te intrebi daca acest lucru chiar functioneaza.

Verifica si vezi daca functioneaza!

Adu-ti din nou acele amintiri urate in mintea ta si vezi acum cum te simti.

Daca nu ti-a trecut inca suferinta, atunci cu siguranta ca intensitatea ei o vei simti ca fiind cu mult mai mica.

Repeta acesti pasi de 4-5 ori si apoi verifica din nou cum stau lucrurile cu suferinta ta legata de acea amintire neplacuta.

***

Sper ca ti-am fost de folos si am reusit cu acest exercitiu sa te ajut sa te simti mult mai bine .

Astept comentarii si mesaje de la tine ca sa imi spui cum a fost exercitiul pentru tine. 

Daca ai nevoie de sprijin in plus, te rog sa ma contactezi in privat.

Trimite-mi un mesaj pe email cu problema despre care vrei sa vorbim si eu te voi anunta cand putem sa o discutam impreuna.

 

Cu drag si cu amintiri placute,

Ciprian