2+7 metode de a ieşi dintr-o criză personală generată de un mare eşec

 

 

Finish

 

 

 

 

 

În existenţa unui lider, de fapt a oricărui om, vine şi acel moment iminent când viaţa lui ia o asemenea întorsătură încât îl face să se prăbuşească.

Să guste din ţărână ca o pasăre care, în zborul ei spre destinaţii mai calde, intră în cătarea puştii unui vânător nemilos, iar acesta apasă pe trăgaci împuşcând-o şi astfel reuşind să-i frângă aripile.

În viaţa fiecăruia apare eşecul, acea cădere în gol pe care o experimentează omul în călătoria sa de la mediocru până la excelent.

Ca să nu-ţi mai spun, că se întâlnesc situaţii în care să nu fie parcă îndeajuns acest gust amar pe care-l simţi când eşuezi, mergând pe principiul că o belea nu vine niciodată singură.

În „ajutorul” eşecului, pentru a amplifica efectul, se întâmplă câteodată să-şi facă apariţia şi câte o surpriză neplăcută.

Cum ar fi să fii dat afară de la un job (eşecul), iar când ajungi acasă să-ţi găseşti copilul bolnav (surpriza neplăcută)?

Sau după ce ai construit o casă şi ai investit în ea, sperând că afacerile îţi vor merge şi-ţi vei recupera investiţia, la scurt timp dai faliment (eşecul), iar după o lună îţi mai ia foc şi casa (surpriza neplăcută).

Nu vreau să crezi că imaginaţia mea este nesănătoasă dar aceste lucruri s-au întâmplat pe bune.

Lăsând la o parte situaţiile nefericite care pot apărea post eşec, asta pentru a fi mai obiectiv, chiar şi aşa este uşor de înţeles ce se poate afla în inima şi mintea unui om răpus de eşec.

Acum câtva timp, investisem într-o afacere de vânzări directe, nişte bani dintr-o linie de credit. Bani împrumutaţi cu dobândă.

Toate semnalele în legătură cu acea afacere erau pozitive aşa că mi-am zis că poate fi o oportunitate pentru mine.

Am acţionat sârguincios şi am făcut tot ce-am crezut că trebuie făcut ca să pun afacerea pe roate cu speranţa clară că voi reuşi pentru că şi alţii au făcut-o şi începeau să aibă rezultate.

Am suplimentat financiar afacerea, în fiecare lună, cu câte o nouă tranşă de bani, până când aceştia s-au terminat, iar de recuperarea lor şi profitul afacerii era undeva cu mult prea departe.

Începuse frigul, iar eu mă debranşasem de la căldura din bloc şi nu aveam nici p sursă de căldură pentru iarnă.

Noroc că cei de la care am luat un alt sistem de încălzire au acceptat plata în rate, pentru că altfel,…, hainele cu care umblam ziua, mi-ar fi fost pijamale noaptea.

Şi aşa uite aşa am ajuns la sfârşitul anului, în perioada sărbătorilor de iarnă, să fiu nu numai falit, fără bani, ci şi plin de datorii.

Venise iarna, iar activitatea în foarte multe domenii în această perioadă se reducea la 0.

Când toată lumea se bucura de venirea Crăciunului şi a Anului Nou, eu şi familia mea şi nu exagerez cu nimic, nu aveam ce mânca.

Primisem cadou nişte slănină de porc şi mai aveam ceva rezerve de cartofi şi brânză la borcan care uşor, uşor sau epuizat şi ele.

Eram disperat. Aveam datorii la bancă, iar cheltuielile pe care trebuia să le suport pe lună, erau de aproape 3000 de lei.

Ajunsesem din nou să trăiesc din ajutorul financiar al părinţilor care oricum nu putea fi unul semnificativ.

În acele momente credeam că voi participa pe viu la catastrofa vieţii mele.

Oameni, cu care colaborasem foarte bine în trecut, mi-au întors spatele sau mi-au arătat colţii lor ca de mistreţi lacomi şi nesătui.

Deveniseră de fapt dintr-o dată răi şi egoişti.

   Poate că aşa-i vedeam eu atunci din cauza problemelor mele, sau poate că aşa trebuia să-i văd mai demult pentru că ei aşa erau.

   Alţii, foşti parteneri de-ai mei în acea afacere şi care reuşiseră să ajungă la rezultate foarte bune, mă ajutau vorbindu-mi despre perseverenţă.

    Perseverenţă? Trecusem destul de multe obstacole în viaţă dar starea de care-ţi vorbesc mă secase de energie.

       Nu aveam nici o ieşire.

   Gândurile mele erau concentrate doar pe reproşurile pe care mi le făceam şi pe faptul că întâmplările mele nu pot fi decât opera unui blestem.

   Altă explicaţie mai sănătoasă nu aveam.

     În viaţa mea nu păţisem ceva mai urât şi mai greu de suportat. Simţeam o ruşine amestecată cu vinovăţie şi cu frică.

   Depresia îţi făcuse loc în mintea mea.

    Era clar că vroiam să ies din starea asta dar nu aveam putere şi nu mă puteam regăsi.

    Ieşirea mea din această stare de spirit, până la urmă, nu a fost una lentă ca în urma unui tratament.

    M-am trezit, pur şi simplu, brusc într-o altă stare de spirit.

     Într-una din care nu mă mai gândeam la ce a fost şi ce s-a întâmplat, ci la ce lucruri mai mici sau mai mari trebuie să fac ca să ies din belea.

    Ştii ce m-a ajutat foarte mult? FURIA!

    Aşa cum ţi-am vorbit de ea şi în materialul despre cei 10 auto motivatori, ea poate să ne dea energii colosale şi cu ajutorul ei putem găsi motive de acţiune.

   Agresivitatea declanşată de furie, ca şi emoţie negativă, poate fi convertită şi transmutată într-o direcţie în care să-ţi aducă rezultate pozitive.

   Dialogul meu interior, gândul care mi-a declanşat furia a fost următorul:

   „Chiar aşa crezi că nu poţi face nimic?

    Ai făcut şcoală, ai demonstrat că eşti destul de deştept şi ai fost apreciat de foarte multe ori.

    De multe ori ai simţit invidia celorlalţi, iar altora le dădeai lecţii de supravieţuire şi acum ce faci, te dezici?

    De ce crezi că nu mai eşti în stare de nimic? Toate problemele ţi s-au rezolvat când ţi-au trecut prin cap soluţii!

    Acum de ce nu procedezi la fel?”

    Amintindu-mi că tot timpul am avut o stimă de sine destul de crescută, încrederea în mine şi-a revenit şi atunci mi-am „permis” chiar să mă enervez, să mă revolt şi să-mi zic: „Chiar sunt atât de dobitoc să nu fiu în stare să ies din asta?”

   Nu ştiam încă cum dar, eram convins că voi ieşi la liman. Important era că îmi recăpătasem energia.

   Eram acum o Mărie dar cu altă pălărie. Adică acum aveam tupeu, înţelegi, devenisem eu jupânul situaţiei şi nu mai era invers.

   Nu mai simţeam nici ruşine, nici vinovăţie şi nici frică. Acum eram enervat şi revoltat pe mine că mă blocasem psihic şi aşteptam,…, nici nu ştiu ce aşteptam.

   Ca într-un angrenaj dintr-acela mare cu roţi zimţate şi cu curele care se mişcă greu la început, şi care scârţâie şi trosneşte din toate elementele sale componente atunci când se deblochează o roată împănată, la fel creierul meu reuşea să-şi recâştige avântul.

     Pe mine furia care m-a apucat în legătură cu starea mea de spirit care-mi umbrea mintea, m-a ajutat să trec din nou în partea câştigătorilor, a oamenilor activi.

     Din una în alta, m-am apucat de învăţat despre funcţionarea creierului şi să încep să-mi explic slăbiciunile mele noi, descoperite în urma acestei crize personale.

    Am început să realizez faptul că astfel de eşecuri vor mai fi în viaţa mea dar diferenţa pe care vreau eu să o fac este că acel moment nu vreau să mă mai prindă pe picior greşit.

    Să am puterea necesară, în acel moment, să-mi depăşesc mai repede problemele.

   De aceea, am înţeles şi rostul şi necesitatea dezvoltării personale.

   Am înţeles că trebuie să mă schimb şi să evoluez ca să pot face faţă încercărilor vieţii.

   Apropierea mea de dezvoltare personală, m-a ajutat să-mi găsesc pasiunea.

    Ea este predarea, învăţarea altora, ajutorul acordat pe calea consilierii şi a schimbării comportamentului defavorizant al oamenilor prin influenţare pozitivă.

     Nici o dată nu am putut sta să-mi văd de treabă sau să fac pe neştiutorul, când a venit cineva la mine şi a avut o problemă.

   Tot timpul am comentat-o şi am încercat pe acel om să-l fac să vadă altfel lucrurile.

   Nu prea pot să-mi ţin gura în astfel de situaţii pentru că ele ţin de pasiunea mea şi de aceea entuziasmul nu mă lasă.

   Un om nu poate fi fericit dacă nu-şi cunoaşte pasiunea, vocaţia pe care să şi-o pună practică pentru îndeplinirea misiunii lui pe care a primit-o când s-a născut.

   Toţi avem de îndeplinit o misiune dată de Dumnezeu, iar ca să fie El sigur că ne-o vom îndeplini şi ca să ne fie mai uşor, ne-a corelat-o cu pasiunea noastră.

   Ce exemplu mai bun poate fi dat de un părinte propriului copil atunci când el îşi descoperă şi îşi trăieşte pasiunea?

   Din păcate sunt oameni care mor şi tot nu ştiu care este rostul lor pe pământ.

    Confundă misiunea lor pe Pământ ca fiind creşterea propriilor copii.

   Aceasta este şi ea o misiune nobilă fără doar şi poate, dar adevărata misiune pe care omul o primeşte de la Dumnezeu, o primeşte înainte de a ajunge el părinte.

   O primeşte atunci când se naşte şi este specială pentru fiecare om în parte.

 

    În alte situaţii, când m-am aflat în alte stări mentale şi de spirit negative dar mai uşoare din punct de vedere al intensităţii trăirilor lor, am recurs la altă tehnică.

   Cred că mai ştii cartea lui Camil Petrecu despre care am învăţat la liceu şi care se numea „Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de război.”

   Îţi aduci aminte că locotenentul, dacă reţin bine, Ştefan Gheoghidiu suferea enorm şi era la pământ din cauza geloziei şi a eşecului său în dragoste.

   După evenimentele petrecute pe front şi după ce a făcut cunoştinţă cu ororile războiului, a început să-i fie ruşine.

   Se simţea jenat de faptul că o problemă ca gelozia a putut să-l facă să sufere aşa mult, când nenorocirile războiului distrugeau vieţile oamenilor şi creaseră mult mai multă suferinţă.

  Ce vreau de fapt să-ţi zic? Ce mai fac eu în situaţii de criză?

   Mă gândesc că problema mea, care în acest moment mă face să sufăr sau să mă blochez mintal, este cu mult mai mică decât problema altor oameni din lume.

   Mă gândesc şi sunt recunoscător că ceea ce mi se întâmplă mie nu este maximul şi că problema mea putea fi una şi mai mare.

   Ca să tragem împreună şi o concluzie îţi spun că şi în cazul tău, când nu crezi că mai există ieşire, te pot salva furia şi comparaţia.

   Ocupându-mă zilnic de dezvoltarea personală, am învăţat şi alte 6 metode despre cum poţi ieşi din situaţiile de criză personală.

   Aceste metode ţi le voi împărtăşi şi ţie în continuare ca să le aplici atunci când viaţa ta te împuşcă în aripile cu care zbori spre visul tău.

   Liderii de marcă ai omenirii, de la preşedinţi ca Ronald Reagen de state până la lideri spirituali ca Maica Tereza au adoptat unele dintre aceste metode.

1. Nu lăsa factorii nocivi din exterior să intervină în gândurile tale.

Ştiri TV, filme siropoase şi lacrimogene, oameni negativişti.

    Gândurile tale trebuie să devină pozitive pentru a schimba starea de spirit în care te afli.

     Poţi acţiona doar dacă ţi-ai schimbat starea de spirit.

    Literatura şi filmele inspiraţionale, meditaţi, rugăciunea şi oamenii pozitivi sunt acele lucruri care-ţi pot schimba gândurile negre.

  Ele te ajută ca pe un copil care atunci când vede desene animate uită de ce a plâns, începe să se simtă mai bine şi trece mai departe.

2. Reconsideră-ţi părerea despre eşec

    Eşecul are tot timpul părţile lui bune.

    În cazul meu, eşecul cel mare, m-a schimbat şi m-a apropiat de momentul în care mi-am descoperit pasiunea şi vocaţia.

    Napoleon Hill, în cartea sa „Think and grow rich” – „De la idee la bani” spune foarte interesant că „eşecul este un succes deghizat în alte haine”.

   Eşecul este de fapt un feedback care-ţi spune că trebuie să schimbi ceva în ceea ce faci. Deci el îţi foloseşte şi nu îţi dăunează.

   Eşecul este o experienţă. Experienţa nu este cea mai bună metodă de învăţare pentru că fără o reflecţie sănătoasă ea poate şi înţeleasă greşit.

   Dar poate fi o dovadă că nu trebuie să mai faci acele lucruri care te-au condus la eşec.  

     Dacă reconsideri eşecul, nu-l vei mai percepe ca pe o nenorocire sau o catastrofă şi starea ta din care trebuie să ieşi va fi mai favorabilă sau puterea ta va fi mai mare.

3. Antrenează-ţi imaginaţia

    În articolul despre problemele din spatele problemelor poţi (re) citi despre acest subiect.

    Soluţiile şi ideile tale pentru ieşirea ta din criză se regăsesc în imaginaţia.

    Dacă ea este foarte prezentă, atunci şi tu vei avea soluţiile mai rapide ca să-ţi ameliorezi starea.

    Aşa că pregăteşte-o din timp.

4. Fă schimbări

     Dacă ai eşuat cea mai mare prostie ar fi să o iei de la capăt şi să faci exact acelaşi lucru.

     A fi perseverent înseamnă să insişti foarte mult în atingerea propriului scop nu neapărat să insişti şi în aplicarea aceloraşi metode sau recurgând la aceleaşi acţiuni.

    Poţi schimba direcţia şi sensul drumului tău spre alte metode şi acţiuni atunci când ele nu se dovedesc a fi bune.

    Dar scopul tău ales, visul tău trebuie să rămână acelaşi pentru că alegerea visului şi scopului tău ca ţel este geneza metodelor aplicate şi a acţiunilor întreprinse.

    Dacă deja consideri eşecul ca fiind un feedback atunci înţelegi că începutul ieşirii tale la liman este de fapt o schimbare.

5.  Ia-ţi viaţa în piept şi luptă. Ia-ţi un angajament

Nu te lăsa până nu rezolvi problema.

 Ăsta trebuie să fie jurământul tău.

    Dorinţa ta de a rezolva problema ivită trebuie să fie bine definită şi să ardă în tine ca o obsesie. Mă rog, partea bună a obsesiei.

6. Gândeşte-te la ce ai învăţat

     După ce criza ta personală şi de orice natură, a luat sfârşit şi cu siguranţă că aşa se va întâmpla, reflectează!

    Gândeşte-te la ce ai învăţat.

     Ca eşecul să nu mai fie un baubau pentru tine am să-ţi dau câteva foloase pe care le poate avea eşecul în cazul tău:

-         Că nu eşti tu cel mai puternic şi că există un Dumnezeu

-         Că trebuie să fii modest

-         Că poţi supravieţui şi că deţii aceste abilităţi de a ieşi din impas

-         Că sunt situaţii în care nu poţi obţine tot ce-ţi doreşti şi acest lucru te ajută să-ţi redimensionezi şi să-ţi analizezi obiectivele

-         Că trebuie să dovedeşti caracter fără de care nu vei ieşi la lumină

-         Că trebuie să îţi asumi responsabilitatea şi că doar tu singur te-ai băgat în noroi; nu te-a împins nimeni acolo

7. Descoperă-ţi pasiunea şi trăieşte din ea

    Când eşecul se întâmplă în zona pasiunii tale, gustul său este ca o cafea cu zahăr.

   Amăreala nu mai produce neplăceri ci din potrivă participă la calitatea şi îmbunătăţirea gustului.

 

    Analizează şi aplică măcar una din cele 2+7 metode de ieşire din criză şi vezi cum funcţionează!

     Doar simpla dorinţă nedefinită foarte bine nu te scoate din mijlocul problemelor care tocmai s-au ivit.

 

     Sper din toată inima că şi de această dată ţi-am fost de folos şi că aceste metode te vor ajuta aşa cum au început să mă ajute şi pe mine.

   Mi-aş dori mult să citesc comentariile tale despre acest material şi să foloseşti butoanele de „like” şi share” din josul articolului.

 

Mult succes la ieşirea ta din impasul eşecului!

Pe curând!

Ciprian, prietenul Tău